- rarité
- Rarité, Raritas, Infrequentia, Raritudo.
Thresor de la langue françoyse. Jean Nicot.
Thresor de la langue françoyse. Jean Nicot.
rareté — [ rarte ] n. f. • 1611; rarité « caractère de ce qui est rare (4o), diffus » 1314; lat. raritas 1 ♦ Qualité de ce qui est rare (1o), peu commun. Édition de la plus grande rareté. « Revêtues de lampas [...] d une exquise rareté » (Gautier). Rareté … Encyclopédie Universelle
rariţă — RÁRIŢĂ, rariţe, s.f. 1. Unealtă agricolă asemănătoare cu plugul, care răstoarnă brazda în ambele părţi, formând şanţuri. 2. (La pl. art.) Şir de trei stele din constelaţia Orion. [var.: ráliţă s.f.] – Din bg. raliţa (apropiat prin etimologie… … Dicționar Român
ajur — AJÚR, ajururi, s.n. 1. Broderie pe o ţesătură obţinută prin scoaterea firelor din urzeală sau din bătătură; rărituri cu scop decorativ de a lungul unei ţesături. 2. Tricou cu găurele obţinute în timpul tricotării. 3. (arhit.) Ornament perforat… … Dicționar Român
Tatranská Lomnica — (Quartier) Héraldique … Wikipédia en Français
Turracher Höhe — Altitude 1 795 m Massif Alpes de Gurktal … Wikipédia en Français
Rarität, die — Die Raritǟt, die en, aus dem Latein. Raritas, oder Franz. Rarité. 1) Die Seltenheit, d.i. Eigenschaft eines Dinges, da es nur selten als gegenwärtig empfunden wird; ohne Plural und im gesellschaftlichen Umgange. Die Rarität eines Buches, die… … Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart
rareté — (ra re té) s. f. 1° Petit nombre, petite quantité, par opposition à abondance. La rareté de l argent. La rareté des hommes après une longue guerre. La rareté des orateurs. La rareté de la pluie. 2° Qualité d un objet qui ne se trouve pas… … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
раритет — а, м. rarite, нем. Raritat <лат. raritas редкость. 1. Редкая вещь, представляющая собой музейную, антикварную ценность; редкость. БАС 1. Понеже ныне присланы от Его Царского в ва из Копенгагена на корабле с аптекарскими материалы, всякие… … Исторический словарь галлицизмов русского языка
раритетный — ая, ое. rarite f., нем. Raritat. Редкостный. См. раритет. Вельможи и богачи, конкурируя друг с другом, старались удивлять гостей и публику самыми раритетными яствами и питьями. ОЗ 1873 1 1 166. И.Шумахер, библиотекарь и раритетных вещей… … Исторический словарь галлицизмов русского языка
ráriţã — s. f., g. d. art. ráriţei; pl. ráriţe … Romanian orthography